Căderea conducerii musulmane și unificare

Termenul Reconquista (spaniolă Recucerire) este folosit pentru a descrie o perioadă de multe secole a expansiunii Regatelor Creștine spre sud. Se presupune că reconquista s-a început după bătălia de la Covadonga din 722, când forțele creștine au învins musulmani, rezultând în formarea Regatului Asturiei. Forțele musulmane au traversat Pirineile, dar fură învinse în bătălia de la Poitiers în Franța occidentală. Pe urmă, s-au retras la poziții mai sigure în Iberia, având frontiere marcate de fluviile Ebro și Duero. În 839 musulmani au fost expulzați din Galicia, o regiune unde s-a aflat un centru religios și țelul multor pelerinaje, Santiago de Compostela. Imediat după recucerirea Galiciei, forțele francice au fondat statele creștine sur din Pirinei. Aceste țări au devenit așa numitele Regate Creștine, iar teritorii ocupate de către ele la început erau Navarra, Aragon și Catalonia

Împărțire de Al-Andalus în regatele taife a ajutat Regatelor Creștine în extinderea teritoriilor sale. Prada orașului Toledo în 1085 a rezultat în recucerirea completă a jumătății nordice din Spania.

În 1175 o parte din regatul Castiliei se declară independentă de restul regatului și acesta se numește Regatul Portugaliei.

În 1479 regina Isabel I de Castilla și Fernando de Aragon se căsătoresc iar regatele Castilla și Aragon se unesc în Reino de Castilla y Aragón (Regatul Castiliei și Aragonului).

În 1492,Regii Catolici (Isabel și Fernando) dau afară musulmanii din regat și cuceresc Granada și atunci numele regatului se schimbaă în Reino Ibérico de España (Regatul Iberic al Spaniei).